26 Septembrie 2014 - Alina Jian

Oare chiar e posibil să poţi lua singur decizii, fără să fii nevoit să întrebi alte zece persoane din jurul tău cu privire la ceea ce urmează să faci, la decizia pe care trebuie să o iei? Aceasta e una dintre întrebările cu care m-am confruntat în ultima perioadă.
De multe ori Îl întrebam pe Dumnezeu ce decizie să iau şi dacă El nu-mi răspundea în mod direct, începeam să întreb pe unul şi pe altul ce-ar trebui să fac, cum ar trebui să fac şi ce decizie să iau. În multe momente simţeam că mă copleşeşte nesiguranţa şi în jurul meu nu vedeam nimic altceva decât o ceaţă groasă, care mă împiedica să pot privi înainte sau să pot să iau singură o decizie. Eu nu cred că Dumnezeu ne-a creat ca să trăim având un sentiment de nesiguranţă la fiecare pas şi nici să-i lăsăm pe alţii să ia deciziile în locul nostru, decizii pe care noi ar trebui să le luăm. 
Bineînteles că prin cele afirmate mai sus nu vreau să exclud varianta prin care le cerem un sfat celor din jur, dar să nu uităm că ori de câte ori cerem un sfat sau o părere legat de o decizie, trebuie să ne asigurăm că persoana respectivă trăieşte o viaţă în sfinţenie, că în viaţa ei poate fi văzută roada Duhului Sfânt şi poate fi văzut rezultatul unor decizii luate cu înţelepciune
Aici intervine călăuzirea Duhului Sfânt. El este Mângâietorul şi Sfătuitorul nostru. El este singurul care ne poate ajuta să luăm decizia cea mai bună. O decizie bună va fi urmată întotdeauna de pace. Pacea e unul dintre sentimentele care îmi confirmă că am luat decizia potrivită şi această pace vine de la o singură Persoană: de la Dumnezeu.
Să trăim în sfinţenie şi să-L lăsăm pe Dumnezeu să ne călăuzească ori de câte ori trebuie să luăm o decizie!

« Fără nume...

Glasul lui Dumnezeu »