17 Ianuarie 2015 - Mihaela Tarmure

Se străduise să păzească cu grijă cele zece porunci, încă din tinereţe. Făcuse tot ce ştia că trebuie făcut, dar era frământat de gândul moştenirii vieţii veşnice. Hotărât să găsească răspunsul, tânarul bogat îl opreşte într-o zi pe Isus din drumul Lui. Alergarea îi reflectă dorinţa sinceră a inimii şi totuşi, răspunsul primit la întrebarea adresată Lui este şocant: ,,Îţi lipseşte un lucru.” Toate lucrurile făcute până atunci au fost importante. Nu au fost puţine, dar nu au fost nici suficiente. Un singur lucru pe care nu-l făcuse, acela îl împiedica să aibă viaţa veşnică. Un singur lucru! Doar unul! Şi Isus îi spune care este acesta: o inimă lipită de avuţiile pe care le avea. (Marcu 10:17-21) 
Aici trebuie să subliniem un aspect important: problema nu a fost faptul că el era bogat, ci că inima lui era lipită de bogăţie. Avuţia sa era un idol în viaţa lui, era ceva mai presus decât Dumnezeu. Şi din păcate, tânărul bogat n-a putut renunţa la tot ceea ce avea pentru a-L urma pe Isus. 
Prima din cele zece porunci spune să nu ai alţi dumnezei sau idoli în afară de El. Vom spune imediat cu toţii că noi respectăm această poruncă, inclusiv pe toate celelalte, dar s-ar putea ca adevărul să fie altul. S-ar putea să ne lipsească, totuşi, un lucru. Sau chiar mai multe. Haideţi să nu ne înşelăm singuri şi să-L rugăm pe Dumnezeu să ne arate toate lucrurile care ne despart de El, sau care-I fură întâietatea în vieţile noastre. El ne va spune adevărul despre noi şi-o va face în dragoste. El nu ne arată lucrurile ce trebuie schimbate ca să ne condamne, ci ca să ne îndrepte. Totul depinde de noi şi de atitudinea inimii noastre.
Un singur lucru! Doar unul! E suficient pentru a pierde viaţa veşnică. Să-L rugăm pe Dumnezeu să nu îngăduie ca vreun lucru din vieţile noastre să ne despartă de El şi să fim dispuşi să renunţăm la orice de dragul Lui. Dacă ne dorim cu adevărat acest lucru, El ne va ajuta.  

« Iarna face diferenţa

Mulţumirea ca mod de viaţă »