06 Mai 2015 - Mihaela Tarmure

Alergăm într-o direcţie sau alta, avem atâtea lucruri de făcut şi tot mereu apar altele noi. Planuri care ne sunt date peste cap ne forţează să o luăm de la capăt. Gânduri, oameni şi împrejurări, toate ne antrenează într-o permanentă alergare. Timpul parcă nu ne ajunge niciodată. Asta rostim tot mai des şi tot mai mulţi dintre noi: ,,Nu am timp!”. Tot ce facem este fie important şi urgent, fie neprevăzut, aşa că nu putem renunţa sau amâna aproape nimic. E foarte greu să reuşesti să le faci pe toate într-o singură zi, pentru că în ziua următoare vor apărea alte şi alte lucruri, şi tot aşa. E un cerc vicios.
Dumnezeu ştie că trebuie să facem toate lucrurile, dar mai ştie şi că putem cădea foarte uşor în capcana lipsei de timp. Ori El trebuie să rămână prioritar în vieţile noastre. Relaţia noastră cu El nu trebuie să fie afectată de nimic, de aceea ne spune: ,,Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra”. Toate lucrurile, toate, fără nici o excepţie, ni se vor da pe deasupra, cu o condiţie: Să-L punem pe El mai presus de orice. Înainte de-a face orice altceva, să-L căutăm pe El!
Pare atât de simplu şi totuşi nu reuşim de multe ori să facem acest lucru. Putem spune multe despre priorităţi, despre dragostea noastră pentru Domnul şi despre alegeri. Îl iubim pe Domnul, vrem să nu lăsăm nimic să-I fure primul loc în vieţile noastre şi totuşi, uneori doar Îl strecurăm în programul nostru atât de aglomerat.
Ar trebui să fim realişti, pentru că nu va exista niciodată o zi în care să nu trebuiască să facem nimic. Nu va exista, poate niciodată, un moment oportun ca să ne oprim din alergarea noastră. Întotdeauna vor fi probleme de rezolvat, sarcini de îndeplinit sau diverse alte lucruri de făcut. Timp mai mult nu vom avea niciodată, însă trebuie să ne facem.
Răspunsul lui Dumnezeu la toată alergarea şi lipsa noastră de timp este scris în Psalmul 46:10: ,,Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu: Eu stăpânesc peste neamuri, Eu stăpânesc pe pământ”.    

« Ziua cea mai importantă

Ce vrea Dumnezeu? »