18 Mai 2015 - Bianca Bortis

Ce vrea Dumnezeu? Iată o întrebare care s-a născut în gândul meu într-o zi în care eram foarte confuză. După multe dezamăgiri de-a lungul verii, simţeam că obosisem şi că nu mai puteam întelege nimic din ceea ce se petrecea în viaţa mea. Am pus această întrebare şi aşteptam un răspuns. Dumnezeu a fost Acela care prin Duhul Sfânt mi-a răspuns, iar pentru mine acel răspuns a fost un pas important, a fost puterea de care aveam nevoie pentru a merge înainte.
Prima şoaptă pe care mi-a spus-o Duhul Sfânt a fost că Dumnezeu vrea să am viaţă veşnică, vrea să fiu alături de El. Era un lucru pe care îl ştiam clar, însă îl dădusem uitării până când El mi l-a reamintit. Consider că nimic pe acest pământ nu e mai important şi mai minunat decât o viaţă trăită cu Dumnezeu. Şi-a trimis singurul Fiu ca să moară pentru mine, pentru noi toţi oamenii de pe întreg pământul, pentru că ne vrea alături de El în împăraţia Sa. „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.“  (Ioan 3:16) 
Apoi, cea de-a doua şoaptă a fost să stau tare lângă Dumnezeu şi să nu uit că tot ce se întamplă în viaţa mea are un scop. De multe ori trecem prin diverse încercări şi situaţii neplăcute şi ne întrebăm: ,,Doamne, oare de ce am ajuns aici?”. Uneori, din cauza alegerilor noastre trecem prin situaţii grele. Uităm adesea acel verset din Romani 8:28 în care ni se spune: „De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu”. Ce i s-a întâmplat lui Iosif când a fost vândut…el n-a înţeles în acel moment şi nu a ştiut care era de fapt planul lui Dumnezeu. În ceea ce i întâmplase, în răul pe care i l-au făcut fraţii lui, vedem că Dumnezeu avea un plan mult mai bun decât puteau ei să-şi imagineze. 
În ultima perioadă din viaţa mea am trecut prin diverse încercări şi dezamăgiri şi am ajuns să mă întreb de ce sunt toate lucrurile aşa şi nu înţelegeam…Când am primit rezolvarea de care aveam nevoie, am înţeles scopul şi planul lui Dumnezeu pentru acele încercări şi dezamăgiri, cum le numeam eu. Era planul Lui perfect de-a mă apropia mai mult de El, de-a mă face să îmi doresc mai mult părtaşia cu El şi apoi, de-a fi o mărturie vie pentru cei din jurul meu.
Ce am mai înţeles că vrea Dumnezeu din partea mea, era credinţă în El. Mă încred în El, dar în acele momente în care mi-a vorbit am înţeles cumva mai mult cuvântul „credinţă”. Noi trebuie să ne încredem în El în orice circumstanţă. Oricât de greu ni se pare sau poate chiar imposibil, în Cuvântul Lui scrie: ,,Pot totul în Cristos care mă întăreşte” (Filipeni 4;13). O credinţă necondiţionată şi o încredere totală în El şi în Cuvântul Lui - aceasta vrea Dumnezeu de la noi, copiii Lui.
Un ultim lucru pe care l-am mai înţeles e că Dumnezeu vrea de la copiii Lui să-L iubească pe El în totalitate, să-I fie întru totul devotaţi Lui. Haideţi să Îi dăm Lui totul şi nimic să nu ne mai aparţină nouă şi atunci vom putea să fim aşa cum El doreşte! Atunci încercările şi tot ceea ce se întâmplă în viaţa noastră le vom înţelege altfel şi vom trece cu mai multă uşurinţă prin ele.

« ,,Opriţi-vă!”

Povară sau jug? »