27 Martie 2016 - Bianca Bortis

 „Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.” (Matei 24:42) 
Încercam într-o după-amiază să mă gândesc mai mult la ceea ce înseamnă veghere şi în ce ar trebui să veghez mai mult în viaţa mea, pentru că am ajuns să-mi dau seama cât de multe lucruri există pe care noi toţi tindem să le luăm cu uşurinţă în ultimul timp. 
Am început să mă gândesc la acest lucru pornind de la versul unei poezii: ,,O, om, ce mari răspunderi ai de tot ce faci pe lume, de tot ce pui în scris sau grai, de pilda ce la alţii dai…” şi m-am întrebat dacă pentru cei din jurul nostru am fost un exemplu prin vorba, prin comportamentul, sau prin trăirea noastră? Mă gândeam că trupul acesta, firea pământească cu poftele ei, ar vrea să ne ducă de multe ori în unele locuri în care ne-am simţi bine fizic sau am găsi o plăcere de moment. 
Având în vedere versetul din Scriptură care spune că noi suntem Templul Duhului Sfânt, cel puţin acesta ar trebui să ne îndemne la veghere asupra trupului nostru, pentru a-l ţine în frâu sau sub stăpânire. Noi trebuie să veghem mai mult asupra vorbirii, faptelor şi comportamentului nostru, deoarece trebuie să fim sarea pământului şi lumina lumii. „Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni”.( Matei 5:13)
Dacă noi, copiii Lui, nu arătăm lumii lumina, cine o va arăta? Sunt atâţia oameni care nu Îl cunosc pe Dumnezeu şi ei au atâtea aşteptări de la noi cei care Îl cunoaştem pe El, ca să fim un exemplu pentru ei, un exemplu în societate. Deseori atunci când suntem în societate, printre oameni care nu Îl cunosc pe Dumnezeu, începem să „glumim” şi să vorbim la fel ca ei şi nu mai ţinem cont de datoria pe care-o avem în lume, aceea de-a fi lumină. 
Dar gândul nostru, el cui aparţine? Pentru că şi prin gândul nostru putem deseori să cădem în păcat! Un gând de judecată împotriva cuiva, un gând rău, sau un gând de mândrie poate să ne facă să cădem în păcat! Deci şi asupra acestui fapt trebuie să veghem.
O vorbă spusă aiurea, o atitudine greşită, sau un comportament nu prea bine pus la punct ni se par de multe ori importante, însă Cuvântul ne spune să veghem pentru că lipsa vegherii ne poate împiedica să ajungem sus la El. Dar atunci când trăim în veghere toată viaţa noastră, în toate domeniile, El va fi Acela care ne va răsplăti cu viaţă veşnică alături de El, în Împărăţia Sa! 

« Un singur lucru...

Uşor de prelucrat »